COT'I, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcţia, a face un cot (I 2); (despre fiinţe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobisnuit) A îndrepta în altă direcţie. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-si face loc. ♦ Refl. recipr. A-si face semn (reciproc) cu cotul. - Din cot.
Sursă : DEX'98 (67549)  - ionel_bufu

COT'I vb. 1. a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (pop.) a cârni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a sovăi. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stânga.)
Sursă : Sinonime (179337)  - siveco

cot'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. cot'esc, imperf. 3 sg. cote'a; conj. prez. 3 sg. si pl. cote'ască
Sursă : DOR (236005)  - siveco

A SE COT//'I mă ~'esc intranz. rar A-si face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot
Sursă : NODEX (329861)  - siveco

A COT//'I ~'esc 1. intranz. 1) (despre ape curgătoare, drumuri etc.) A face un cot; a lua altă direcţie. 2) (despre fiinţe sau vehicule) A-si schimba direcţia iniţială, luând-o într-o parte; a face o cotitură; a întoarce; a cârni. 2. tranz. 1) A îndrepta în altă direcţie. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A înghionti cu cotul pentru a-si face loc. /Din cot
Sursă : NODEX (329860)  - siveco